Prima scoala romanesca – muzeul din “Scheii Brasovului”
Turistilor, dar in egala masura si brasovenilor le amintim ca in Scheii Brașovului, in interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae se afla un lacas de mare valoare spirituala pentru poporul roman, Prima școală românească si ii indemnam sa ii treaca pragul ori de cate ori au o astfel de posibilitate.
Cladirea actuala este ridicata in 1760 dar prima constructie este mult mai veche deoarece primele ore tinute în limba română au avut loc aici în 1583. În prezent edificiul adăpostește “Muzeul Prima Școală Românească”, sub conducerea filologului Vasile Oltean.
Vechii șcheieni, care practicau un negoț de larg răsunet cu Moldova și Muntenia, dar care ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria și Egipt, au protejat prin danii lăcașul de cultură și învățătură, care astăzi a devenit “Muzeul Prima Școală Românească” si care adaposteste acum aproximativ 4.000 cărți vechi și peste 30.000 documente precum și numeroase obiecte muzeale de mare valoare.
Sala “Anton Pann”
Această sala amintește nu numai de popasurile repetate ale marelui povestitor Anton Pann dar și de școala cea veche. Atestată de cronica locală la anul 1495, când “s-au zidit școala și biserica”, școala din Șchei își confirmă existența înca din anul 1390, când se emite Bula papală a lui Bonifaciu al IX-lea, pentru ca un Omiliar (manual școlar) presupune existența școlii în secolele XI-XII.
In jurul școlii s-a fondat un focar de cultură, tipărindu-se cele dintâi cărți de cultură în limba română prin teascurile diaconului Coresi, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească de către brașoveanul Dimitrie Eustatievici (1757), formându-se și o adevărată școală de copiști prin activitatea de traducere, copiere și transcriere a cărților de cultură și cult de către slujitorii bisericii și ai școlii.
Sala “Diaconul Coresi”
Diaconul Coresi și colaboratorii săi au realizat cele dintâi cărți de circulație în limba română, făcând posibilă biruința definitivă a scrisului în limba poporului, tipărindu-se între anii 1556-1588 a circa 40 titluri de carte în sute de exemplare, care s-au răspândit în toate ținuturile românești, consfințind astfel unitatea spirituală a acestui popor.
Sala “Cartea, factor de unitate națională”
În condiții medievale, obligați să trăim în ținuturi diferite, cartea și limba ei română a ținut laolaltă, unit spiritual, acest popor. În acesta sală sunt expuse ca argument cele mai valoroase monumente de limbă română medievală: “Biblia de la București”, “Cazania lui Varlaam”, “Îndreptarea legii de la Târgoviște”, un “Tetraevanghel din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, cărțile Școlii Ardelene (“Lexiconul de la Buda”, “Istoria pentru începutul românilor în Dachia” și “Ortografia română” ale lui Petru Maior ș.a.).
Complementar, cele peste 80 hrisoave domnești, înscrise pe pergament și aurite, confirmă permanentele legături intre ținuturile românești.
Sala “Cartea și cărturari brașoveni”
Slujind în egală măsură școala și biserica, dascălii brașoveni au creat valori care au menținut nestinsă flacăra de cultură din Șcheii Brașovului. Copiști, traducători, creatori de limbă literară, muzică și artă, ei sunt reprezentați în această sală prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului. Menționăm între acestea: “Omiliarul” din secolele XI-XII, “Molitvelnicul popei Bratu”, “Cronica protopopului Radu Tempea II”, “Parimiarul protopopului Vasile”, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorilor liceului “Andrei Șaguna”, realizate de Mișu Pop, precum și opereta “Crai nou” a lui Ciprian Porumbescu.
Sala “Cu Vatră”
Un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și obiecte casnice specifice Șcheiului, permit vizitatorului o impresie afectivă pentru cunoașterea tradițiilor locale. Se recunoaște cu ușurință caracterul sătesc al Șcheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților, care își durau o biografie aparte, fiind nevoiți să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit aprecieri față de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz, Făgăraș ș.a.
Va asteptam cu drag la Pensiunea Paloma Brasov ca sa va povestim mai multe despre orasul de la poalele Tampei si zonele sale limitrofe, despre ce vizitam si pe unde ne plimbam!